Şi nu puţini, şi nu oriunde. Trebuie să-i vezi şi să-i laşi în umbră pe cei de la care nu ai ce învăţa. Pentru egoism nu ai nevoie de lecţii. O poţi face şi singur. Să devii zgârcit, iar e uşor. Nu mă opresc la sensul propriu. Oricât ne-ar plăcea să credem că suntem inventivi […]
Discuțiile despre cei care nu sunt de față mă transformă într-un interlocutor incomod, plictisitor, ciudat. Ai văzut, X îl îndoapă pe Y cu chiftele de soia. Vrea să-l facă vegetarian. … Vai, X a zis că vine la ora 16 și a dispărut ca măgarul în ceață. Câtă nerușinare! … Ce mă deranjează că nu […]
Uneori nu înţeleg de ce trebuie să facem atâta zgomot când cărăm firimituri. Uite, asta de pâine miroase tare bine dar n-o mănânc acum. Ar trebui să înveţe şi oamenii ăştia ceva de la noi dar ne calcă în picioare. Câteodată ne hrănesc. Cred că nici nu-şi dau seama. Altcineva s-a gândit la acest aspect! […]
Ipoteză: când știi tot, frămânți adevărul ca pe un bulgăre cald de plastilină. Faci porții. Mari, inegale sau perfect simetrice. Apoi devii darnic. Teoretic, natura ți le oferă. Tu devii intermediarul ei. Cei însetați după informație adună tot felul de bulgări. De unii nici măcar nu au nevoie. Îi țin până și pe cei de […]
Nu-i corect, dom’le! Ba da. Are avantaj cel care se supără primul. Fără preliminarii, delimitarea teritoriilor, număratul celor zece paşi de duel. Te provoacă în speranţa că la final se va putea bate cu pumnii în piept: EU sunt cel mai bun, EU am dreptate, EU cunosc adevărul, EU… Mulţumire totală. Oare? Uite aşa are […]
Nimeni nu te judecă după vise ci după fapte. Nu mai ştiu cine spunea povestea asta, dar a mai fost gândită înaintea lui şi după. Motamo privind lucrurile, visele intră pe proprietate privată, faptele se văd de cum ai ieşit în lume. Unii se laudă că au construit trei rânduri de case. Pensionarii că şi-au […]
Nemulţumitului i se ia ce are pentru că e lacom. Adică, mai stai puţin pe minus ca să vezi cum e cu plus. Ar fi bine să i se ia nemulţumirea dar în acest caz s-ar numi happy face. De aici intrăm în alt domeniu şi nu dezvolt acum. Te trezeşti dimineaţa, te învârţi prin […]
Degetele inventeză pe piele miresme vechi şi noi: muguri de vişin cu mosc. Cândva o să încerc şi grâu încolţit, îşi zise străinul aducându-şi aminte cum a fost întrebat de ce nu gustă direct boabe de grâu sau făină. Pentru că n-a înţeles comparaţia, s-a mulţumit cu expresia de nedumerire de pe chipul curiosului. Câte […]
Se ţese în alte direcţii dar nu s-a oprit. Scrisul meu, după aproape doi ani de blog, stă sub alte semne de-ntrebare. Voluntariat, timp liber şi mai ales unul virtual. Până unde? Există o grămadă de lucruri pe care le poţi face în afara pc-ului! Nu spun ceva nou acum. Azi dimineaţă pe la radio, […]
Există păreri ce nu pot fi schimbate oricât le-ai învârti pe degete, oricât le-ai opri sonorul din minte. Le foloseşti ca pe-o lanternă în miez de noapte. Te sprijini de toiag – de voie, de nevoie. Prinse într-un buchet, ale mele parcă sunt curcubee şi constat că se dizolvă în timp. Cumva-şi schimbă culoarea dar […]