Nimeni nu te judecă după vise ci după fapte!

Nimeni nu te judecă după vise ci după fapte. Nu mai ştiu cine spunea povestea asta, dar a mai fost gândită înaintea lui şi după. Motamo privind lucrurile, visele intră pe proprietate privată, faptele se văd de cum ai ieşit în lume.

Unii se laudă că au construit trei rânduri de case. Pensionarii că şi-au cumpărat loc de veci cu 25% reducere. Nişte isteţi şi-au luat minute pe viaţă în reţeaua Oringi. Îţi dai seama, pe viaţă, până la adânci bătrâneţi! În caz că nu le consumă pe toate, le trec în testament.

Pretty nice, ar zice americanul. Exact ca-n bancul ăla cu englezul, francezul şi românul după ce au avut accident cu maşina: am muncit 2 ani pentru maşina asta şi unde am ajuns? Nici românul nu e mai prejos: am muncit o viaţă întreagă pentru Dacia asta şi am lovit-o! Apoi, cine te pune să-ţi cumperi maşină aşa scumpă, ar spune francezul…

Te întâlneşti cu cineva pe care nu l-ai mai văzut de un car de ani. Ştii dinainte ce te va întreba. Te-ai însurat/măritat? Unde locuieşti, de ce, cum, când? Cu alte cuvinte, ce ai realizat în tot timpul ăsta?

Şi să zicem că vă vedeţi mai des şi numai tu-i poţi oferi detaliile picante. Cu aceeaşi curiozitate – soră cu setea din deşert, o să te întrebe şi o să-i răspunzi orice până te lasă în pace. Vrea să ştie în permanenţă ce a făcut parlamentarul, scriitorul, medicul, angajatul lunii, cântăreţul sau mai ştiu eu care personaj. Vrea să ştie că în comparaţie cu sine, ceva se mişcă sau nu, altfel care ar mai fi sensul?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *