Era odată un bătrân care nu văzuse niciodată marea. Pff, greu cu compunerile astea, ce să scriu eu ca să-mi dea notă de trecere? Așa, deci: bătrânul avea deja peste 80 de ani, barbă lungă, nevopsită. Avea mersul tremurat dar nu lăsa să se vadă. Nu-și mai schimbase de ceva timp garderoba deci nu era în trend cu ceilalți bătrâni. Dar asta nu-l deranja. Cu un ilic în plus nu se face primăvară, apoi, ridurile nu dispar peste noapte cum cred englezoaicele astea.
Într-o zi, aducându-și aminte că are o barcă undeva prin pod, și-a zis că ar fi bine s-o readucă la viață. Luă barca la subraț și plecă desculț spre Marea Neagră. Pesemne era român și acest obiectiv turistic era cea mai apropiată sursă de mare. Până aici ai nota 6. Restul compune tu. Pe vremea mea se făceau lecții cu creionul și ciorna. Da, pe vremea Revoluției eram în clasa a I-a, așteptam să apară Internetul.
