Trezitul de dimineață

De când mă știu, am avut greutăți în a mă trezi ușor dimineața. Patul e cald, pătura e moale, somnul e dulce. Cum să te dai jos? Mai ales dacă visezi ceva frumos. Color sau alb-negru? Nu am sesizat niciodată diferența.

Bineînțeles, depinde spre ce te îndrepți. Dacă trebuia să merg în excursie, aveam un somn de iepure și mă trezeam fără ceas. Ciudat e că nici nu mă simțeam obosită.

Dacă trebuia să merg la școală și aveam prima oră sportul, trăgeam de mine: ce orar au făcut și ăștia, transpiri la prima oră și apoi stai așa toată ziua. Mă deranja faptul că nu existau niște dușuri pentru a te face fresh din nou. Pe vremea aia nu erau dușuri la școli, acum or fi?

Cu timpul am învățat cum e mai bine și ce trebuie să faci pentru ca trezitul dimineața să devină un obicei ușor.

În primul rând, orice prelungire (funcția snooze de la alarmă) înseamnă să furi din timpul tău. De ce să mănânci pe fugă pentru cinci minute de somn? Asta dacă punem în calcul ora la care-ți propui să te dai jos din pat (teoria) și ora la care te dai jos practic.

Încă o chestie: cu cât soneria este mai stresantă, riști să te trezești nervos. Eu într-o vreme mă trezeam cu asta pe fundal. Aveam senzația că pășesc într-o lume nouă. Toate lucrurile îmi zâmbeau: periuța de dinți, ceașca de ceai, oglinda. Pe parcurs, soneriile s-au tot schimbat.

De când am început să fac jogging am descoperit că mă trezesc de o mie de ori mai ușor, uneori chiar fără ceas. Pentru mine sportul este cafeaua de care alții nu se pot despărți. Într-un fel îmi propun să las organismul să lupte singur, fără stimulente. Chestia e că reușește dar trebuie exercițiu.

Iată ce sfaturi am mai găsit pe net pentru optimizarea procesului de trezire. Voi ce secrete aveți? Întreb poate mai descopăr lucruri folositoare.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *