Vânătorul de greşeli

Ochiul lui caută imperfecţiunea. De orice natură. Nu se poate bucura decât atunci când o descoperă în alţii şi o ignoră în sine. Dar nu este suficient doar să o arate cu degetul. El transformă mărimile XXL în S, chiar şi atunci când adevărul este dezbrăcat de învinuiri. Nu vrea să repare, să şteargă sau să evite ci doar să scoată-n evidenţă.

Îi place să vorbească despre cei care cad, despre cei care merg drept când fac echilibristică şi pentru a afla noutăţile, stă la pândă. Ascultă, priveşte, inspectează, analizează. Nu se ştie când o bătaie de aripi poate să devină zbor şi dacă nu monitorizează astfel de evenimente, nu le va putea opri din faşă. Vrea să deţină controlul!

Aparent fericit, nu este în stare să aprecieze eforturile sau intenţiile celor din jur, mai ales când ele sunt curate. Este suspicios cu câţiva paşi înapoi dar se înfurie când este contrazis.

Dorinţa de a fi mai bun ca celălalt, pe un câmp deschis şi cu inamici iluzorii, poate orbi încrederea în oameni. A căuta numai greşelile pentru a face demonstraţii gratuite şi a te umfla în pene din acest motiv, este un act de falsă bravură.

Numai ce am pomenit despre abilităţile unuia dintre vânători. Sper că asta nu m-a transformat în unul. În viziunea mea, greşelile altuia sunt doar modalităţi diferite de a trata lumea înconjurătoare.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *